Bullying la Questfield International College, responsabilitate diluată instituțional

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Documentele analizate indică faptul că în colectivul școlar a fost folosită în mod repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, utilizată exclusiv pentru marginalizarea și ridiculizarea elevului. Specialiști consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying, cu un impact major asupra sănătății emoționale a copilului, indiferent de existența unei afecțiuni reale. Din corespondența transmisă conducătorilor instituției reiese că aceste episoade au fost semnalate în mod repetat, fără a primi însă un răspuns oficial care să ateste luarea unor măsuri ferme.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizare

Relatările familiei și documentele puse la dispoziție arată că intervențiile profesorilor au fost limitate și fără urmărire formală, iar situația a fost uneori încadrată ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”. Lipsa unei documentări clare și a unor decizii administrative formale reduce posibilitatea de a verifica eficiența măsurilor și contribuie la perpetuarea fenomenului. Astfel, responsabilitatea instituțională pare diluată, iar reacția școlii, bazată preponderent pe promisiuni verbale, nu a oprit escaladarea bullyingului.

Presiunea de retragere și răspunsul atribuit fondatoarei Fabiola Hosu

Un moment definitoriu al cazului îl reprezintă o afirmație atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în cadrul unei discuții cu familia copilului, în care aceasta ar fi spus: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Potrivit familiei, această formulare a fost percepută ca o presiune implicită de a renunța la continuarea studiilor în instituție. Redacția subliniază că această afirmație este citată din surse furnizate, fără a se trage concluzii privind intențiile sau motivațiile personale, fiind însă relevantă pentru modul în care școala a răspuns sesizărilor.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația sensibilă, avertizând asupra riscului ca divulgarea acesteia să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că informațiile au fost aduse în discuție în mod public în clasă, iar copilul a fost interpelat direct de către cadre didactice. Specialiștii consultați consideră că această practică poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională, amplificând vulnerabilitatea elevului.

Răspunsul instituțional și întârzierea reacției oficiale

Potrivit documentelor analizate, reacția scrisă și oficială a conducerii a fost absentă pe parcursul a peste opt luni de sesizări, iar o schimbare notabilă a intervenit abia după implicarea echipei juridice a familiei. În acest context, sesizările inițiale au rămas fără răspunsuri documentate, iar măsurile aplicate nu au fost consemnate oficial. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile și mecanismele care declanșează intervenția instituțională în cazul Questfield Pipera.

Minimalizarea situației în comunicarea oficială

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026 către părinții elevilor, conducerea Questfield International College a descris situațiile semnalate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrastează cu sesizările scrise și documentate care indică un tipar repetitiv de bullying și stigmatizare. Redefinirea retrospectivă într-un limbaj minimalizator ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul într-un mod adecvat.

Consecințele psihologice asupra copilului și impactul asupra comunității școlare

• Anxietate accentuată
• Retragere socială
• Refuzul de a participa la activitățile școlare
• Teama constantă și pierderea sentimentului de siguranță
• Suferință emoțională documentată prin raport psihologic detaliat

Aceste efecte, confirmate printr-un raport psihologic de peste zece pagini, indică faptul că bullyingul a avut un impact profund și de durată asupra stării de bine a elevului. În plus, tolerarea unor astfel de comportamente în cadrul unei instituții care promovează valori educaționale ridicate afectează întregul colectiv și pune sub semnul întrebării eficiența politicilor interne de prevenire a violenței psihologice.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și declarațiilor relevă un pattern în care sesizările repetate cu privire la bullying și stigmatizarea medicală nu au fost urmate de măsuri oficiale, documentate și urmărite în timp. Comunicările instituției au rămas preponderent informale, iar răspunsul oficial a fost întârziat până la intervenția juridică a familiei. Declarația atribuită fondatoarei și minimalizarea situației în comunicarea publică sugerează o abordare orientată mai degrabă spre evitarea conflictului decât spre protecția efectivă a copilului.

În acest context, rămân deschise întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție pe care Școala Questfield Pipera le aplică în situații de bullying și despre responsabilitatea pe care o asumă în fața elevilor și familiilor acestora. Lipsa unor răspunsuri scrise și a unor măsuri formale ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea instituției de a gestiona eficient astfel de situații sensibile.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro